Ieri a fost prezentată Strategia de dezvoltare a Zonei Metropolitane Botoşani pentru perioada 2015-2020. Au participat la dezbatere oficiali botoşăneni, reprezentanţi ai unor instituţii, mediului de afaceri, ai unor primării, aleşi locali.

Strategia include 50 de proiecte, în baza cărora se speră să se atragă o finanţare de 94,1 milioane de euro. Printre cele prioritare prezentate de Florin Egner, manager proiecte în cadrul Zonei Metropolitane, se numără realizarea reţelelor de utilităţi, inclusiv a unui sistem de transport public integrat, realizarea unei variante de ocolire a municipiului Botoşani prin Curteşti, înfiinţarea de parcuri tehnologice în Botoşani şi Bucecea, a unor incubatoare de afaceri pentru valorificarea potenţialului local, sau a unor cămine de bătrâni.

Printre proiectele avangardiste se numără realizarea unei linii de tram-tren (transport feroviar uşor) între Botoşani şi Suceava şi realizarea unui complex sportiv la standarde europene în comuna Vlădeni.

Din discuţii a mai reieşit necesitatea amenajării unui heliport care să fie folosit de elicopterele SMURD, corelarea proiectelor Zonei Metropolitane cu cele ale operatorului de apă şi ale altor instituţii, valorificarea potenţialului agricol al întregii zone. Tot la dezbaterea de ieri s-a propus înfiinţarea unui muzeu etnografic în aer liber la Agafton şi altul în cetatea de la Stânceşti.

Din Zona Metropolitană fac parte municipiul Botoşani, oraşul Bucecea şi comunele Băluşeni, Curteşti, Mihai Eminescu, Răchiţi, Roma, Stăuceni şi Vlădeni.

http://www.monitorulbt.ro/Stiri/Botosani/Actualitate/2015-05-21/Planuri+avangardiste+in+Zona+Metropolitana.html

 

           În debutul dezbaterii, participanţii au vizionat un film de prezentare a întregii zone.

Moderatorul dezbaterii este fostul primar Florin Egner, manager de proiecte în cadrul aparatului tehnic al Zonei Metropolitane. Această structură asociativă îşi propune în primul rând să reducă decalajele de dezvoltare dintre municipiul Botoşani şi celelalte unităţi administrativ teritoriale din Zona Metropolitană. Strategia include aproximativ 150 de proiecte în baza cărora vor fi atrase finanţări de aproximativ 100 de milioane de euro.

http://www.botosaniexclusiv.ro/prezentarea-strategiei-de-dezvoltare-a-zonei-metropolitane-botosani.html

 

              Strategia include 50 de proiecte, în baza cărora se speră să se atragă o finanţare de 94,1 milioane de euro. Printre cele prioritare prezentate de Florin Egner, manager proiecte în cadrul Zonei Metropolitane, se numără

realizarea reţelelor de utilităţi, inclusiv a unui sistem de transport public integrat, realizarea unei variante de ocolire a municipiului Botoşani prin Curteşti, înfiinţarea de parcuri tehnologice în Botoşani şi Bucecea, a unor incubatoare de afaceri pentru valorificarea potenţialului local, sau a unor cămine de bătrâni. Printre proiectele avangardiste se numără realizarea unei linii de tram-tren (transport feroviar uşor) între Botoşani şi Suceava şi realizarea unui complex sportiv la standarde europene în comuna Vlădeni.Din discuţii a mai reieşit necesitatea amenajării unui heliport care să fie folosit de elicopterele SMURD, corelarea proiectelor Zonei Metropolitane cu cele ale operatorului de apă şi ale altor instituţii, valorificarea potenţialului agricol al întregii zone. Tot la dezbatere s-a propus înfiinţarea unui muzeu etnografic în aer liber la Agafton şi altul în cetatea de la Stânceşti.
Din Zona Metropolitană fac parte municipiul Botoşani, oraşul Bucecea şi comunele Băluşeni, Curteşti, Mihai Eminescu, Răchiţi, Roma, Stăuceni şi Vlădeni.

http://www.botosaniexclusiv.ro/finantare-de-941-milioane-de-euro-pentru-zona-metropolitana.html

Interviu - Virginia CONSTANTINIU

http://www.monitorulbt.ro/Stiri/Botosani/Interviu/2015-05-25/%22Zona+Metropolitana+trebuie+sa+rezolve+probleme+ce+asteapta+de+10-20+de+ani%22.html

Florin Egner, manager de proiecte al Zonei Metropolitane, susţine că pentru prima dată a fost elaborată o strategie completă pentru dezvoltare.

Reporter: - Care sunt principalele obiective ale Zonei Metropolitane?

Florin Egner: - Zona Metropolitană Botoşani s-a constituit în ideea dezvoltării integrate a unei zone în care metropola, municipiul Botoşani, să servească drept motor de dezvoltare. Obiectivele asociaţiei sunt în primul rând creşterea calităţii vieţii pentru locuitorii întregului areal, acest lucru făcându-se prin realizarea serviciilor publice la acelaşi nivel, reducând decalajul dintre metropolă şi satele din jur, prin realizarea alimentării cu gaz metan a tuturor localităţilor, prin programe de dezvoltare economică vizând atât modele industriale cât şi agricole de valorificare a forţei de muncă şi a potenţialului unor suprafeţe de teren aflate în afara metropolei. Un obiectiv important pentru creşterea calităţii vieţii este accesul la educaţie, lucru pe care îl facem prin platforma educaţională şi prin înfiinţarea unei instituţii de învăţământ superior. Şi nu în ultimul rând, accesul la sănătate. În urma asocierii, administraţiile publice locale îşi propun o politică coerentă prin care să atragă investiţii şi această politică are în vedere o fiscalitate comună cu facilităţi comune pentru întreaga zonă, o legislaţie comună de atragere a investitorilor. Aceste obiective sunt în concordanţă cu strategiile şi obiectivele locale, regionale, naţionale, transfrontaliere şi europene. 

- Cât a durat întocmirea Strategiei Zonei Metropolitane?

- Proiectul strategiei a fost elaborat în perioada mai 2014-mai 2015. S-a avut în vedere să putem accesa proiecte europene sau alte proiecte de dezvoltare în baza strategiei şi acesta a fost motivul pentru care activitatea de elaborare a strategiei s-a desfăşurat într-un ritm intens. Elaborarea acestei strategii în regie proprie a însemnat o economie de aproximativ 200.000 de lei. Trebuie însă să spun că această strategie a fost elaborată în baza unor parteneriate şi voluntariate. A fost elaborată în concordanţă cu strategiile de dezvoltare a unităţilor administrativ teritoriale, cu master planurile altor asociaţii de dezvoltare intercomunitară, respectiv Ecoproces şi Adi Aqua, cu programele Grupurilor de Acţiune Locală.  

- Cu cine aţi colaborat la realizarea strategiei?

- Am colaborat cu Consiliul Judeţean, cu preşedintele Gheorghe Sorescu, Agenţia teritorială Botoşani a ANRSC (inginerul Ştefan Pomparău şi economistul Alberto Gavrilescu), Direcţia Judeţeană de Cultură (cu directorul Dănuţ Huţu), Inspectoratul Şcolar Judeţean, Direcţia de Sănătate Publică. Am utilizat informaţii de la Direcţia Judeţeană de Statistică, Camera de Comerţ şi Industrie. Am luat informaţii şi din proiectul Strategiei de dezvoltare a Municipiului Botoşani. Trebuie să spun că un sprijin real l-am primit de la voluntari, Asociaţia Partener Iaşi - directorul Cătălin Ilaşcu, Societatea Proiect Botoşani - arhitectul Mihai Tulbure, care a realizat sigla Zonei Metropolitane Botoşani, Consiliul Judeţean al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii, ONG-uri, asociaţii de proprietari. Am colaborat şi cu Mircea Muraru, fostul preşedinte al Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari. 

- Câte proiecte include strategia şi ce finanţări estimaţi să atrageţi în baza acestora?

- Avem 50 de proiecte cu o valoare totală de 94,1 milioane de euro. Sunt proiecte care presupun mai multe etape, între acestea dau exemplu proiectele mari din transport, de investiţii de utilităţi publice, inclusiv platforma educaţională în care învăţământul superior în Botoşani urmează cel puţin două etape, una până în 2020 şi una în viitor. Zona Metropolitană Botoşani pare a fi o zonă compactă şi dezvoltată, aici fiind aproape 75% din Produsul Intern Brut al întregului judeţ, un areal de 525 de kilometri, cu o populaţie de 148.455 de locuitori. În acest areal avem 41 de localităţi, două oraşe şi 31 de sate. Aproape că şochează faptul că din 39 de sate, 27 nu au acces la reţeaua de alimentare cu apă. În 30 de sate nu există alimentare cu gaz metan. În Zona Metropolitană Botoşani 21% din familii nu au un mijloc de transport auto propriu. Iată de ce poate Zona Metropolitană Botoşani nu este la această dată competitivă, sau comparabilă la anumiţi indicatori de dezvoltare cu alte zone metropolitane.

- Sunt foarte mari probleme şi din cauza drumurilor.

- Infrastructura de drumuri este la acelaşi nivel. În marea majoritate a satelor drumurile sunt neasfaltate, sunt pietruite, iar altele sunt de pământ. Sunt căruţe şi praf. În Roma este asfaltat doar drumul principal, cel care duce la primărie şi drumul judeţean care tranzitează localitatea. Prin Băluşeni nu trec drumuri importante care să lege localităţi din judeţ. Această comună nu are niciun drum asfaltat şi accesul în această comună este extrem de complicat. Orizontul de aşteptare este foarte mare. Băluşeni are terenuri mari cu destinaţie islaz comunal. Aici în perioadele de secetă se aduce apă cu sacaua, cu cisterna pentru adăpătorile pentru animale. Sunt probleme adevărate pe care strategia îşi propune să le rezolve. Zona Metropolitană Botoşani are de rezolvat pentru început probleme care ar fi trebuit să fie rezolvate poate în urmă cu 10-20 de ani. Prin strategie avem prevăzute inclusiv proiecte vizând realizarea de heliporturi, sau chiar piste pentru avioane uşoare.

- Cam câţi ani sunt necesari pentru a fi rezolvate problemele din comunităţi?

- Noi am făcut un plan de acţiune pentru primii cinci ani. Strategia prevede la început rezolvarea unor probleme în doi până la cinci ani. Până în 2020 ne propunem rezolvarea problemelor majore. Am prevăzut şi este un lucru foarte important, o revizuire a acestei strategii în 2017. Intenţionăm să păstrăm un asemenea ritm până în 2020. Sperăm ca până atunci Zona Metropolitană să atingă obiectivele pe care şi le propune, astfel încât să avem o altă abordare într-o perioadă următoare. Mai avem în vedere şi o viitoare reorganizare administrativ teritorială a României. E vorba de regionalizare şi trebuie să fim pregătiţi pentru a nu rămâne ca şi până acum la marginea proiectelor şi programelor de dezvoltare a României. Suntem departe de drumurile mari, de căile de transport pan europene. E un handicap serios pentru dezvoltarea întregii zone.

- Vorbiţi de parcuri industriale, incubatoare de afaceri, piste pentru avioane uşoare în comunităţi care nu au apă, canalizare, drumuri. Cât de realiste sunt aceste proiecte?

- Dezvoltarea economică ar forţa rezolvarea acestor probleme pentru că până la urmă aici este motorul. La acest dezavantaj legat de drumuri, infrastructură, utilităţi, se adaugă şi lipsa forţei de muncă. Noi am făcut o statistică din care reiese că avem peste 14.000 de persoane care au plecat la muncă în străinătate. Cei 14.000 de botoşăneni reprezintă 10% din populaţie. În realitate, forţa de muncă activă în Zona Metropolitană este între 55-59% îmbătrânită. În străinătate a plecat forţă de muncă tânără şi calificată. Deci o dezvoltare economică, cu incubatoare de afaceri, parcuri industriale, cu obiective din zona economică, sere metropolitane, mici întreprinderi de prelucrare primară a producţiei agricole, spaţii de depozitare pentru conservarea produselor agricole, programe de pregătire a forţei de muncă locale, urmăreşte păstrarea forţei de muncă, valorificarea potenţialului agricol local. Ne gândim foarte serios la atragerea forţei de muncă din Republica Moldova. Pentru aceasta avem nevoie de o unitate de învăţământ superior. Avem campusurile de la Bucecea şi Botoşani unde poate fi făcută pregătirea muncitorilor calificaţi. Sperăm ca prin dezvoltare şi programe să compensăm acest exod de forţă de muncă din Zona Metropolitană în Uniunea Europeană. Din păcate, mare parte din persoanele plecate în străinătate nu mai revin în România. Pentru că salariile aici nu sunt bune, infrastructura, serviciile nu sunt la nivelul oferit în Uniunea Europeană. Grav este că aceste familii îşi iau copiii acolo şi o depopulare, o scădere a ponderii populaţiei active, face ca la nivelul Zonei Metropolitane să crească numeric populaţia de peste 65 de ani, populaţia îmbătrânită. Am ajuns la un procent de 25%, inclusiv la nivelul municipiului. E un factor îngrijorător. Ştim că până la urmă calitatea vieţii unui grup de oameni într-un areal depinde de numărul şi de activitatea economică de pe acel areal, de numărul de cetăţeni integraţi în activităţi economice şi de numărul de activităţi economice de pe acest areal. Ori, la această dată scade populaţia activă, creşte populaţia îmbătrânită.

- Aţi reuşit să stabiliţi proiectul prioritar pentru fiecare comunitate?

- Am realizat o prioritizare a proiectelor în Consiliul Director, împreună cu primarii localităţilor, încercând să stabilim în mod echilibrat de la început proiecte pentru fiecare comună. Este evident că Zona Metropolitană va câştiga încredere, va deveni viabilă, atunci când fiecare din localităţile componente va avea semnale că această construcţie lucrează în folosul lor.

- Deja un prim semnal l-aţi dat, cu achiziţionarea de energie electrică prin Bursa Română de Mărfuri.

- În strategia noastră, avem la proiectele de utilităţi iluminatul public. Aici avem trei obiective mari, şi unul dintre ele, cel de achiziţionare a energiei electrice destinate consumului public pentru toate localităţile a făcut ca preţul de achiziţie să fie serios diminuat, la 138,5 lei pe un megawatt oră, astfel încât la nivelul unui singur an calendaristic numai prin acest aport al Zonei Metropolitane să avem pentru întreaga zonă o economie de circa 315.000 de lei, sumă mai mare decât bugetul Zonei Metropolitane pe anul 2014. Avem în vedere alte două elemente importante, respectiv extinderea şi modernizarea iluminatului public şi stabilirea unui operator comun pentru întreaga zonă.

- Vor fi depuse primele proiecte în acest an?

- Suntem în faza de pregătire a unor proiecte, care vor fi depuse imediat ce vor fi deschise axele de finanţare. 

- Ce şanse de dezvoltare mai are Zona Metropolitană în contextul regionalizării?

- Chiar dacă Zona Metropolitană Botoşani s-a înfiinţat oarecum tardiv faţă de alte zone, venind cu un portofoliu important de proiecte vom avea şi în cadrul regiunii un atu. Vom fi pregătiţi cu proiecte şi vreau să cred că proiectele pentru Zona Metropolitană Botoşani sunt proiecte care pot fi extrapolate la nivelul judeţului şi la care adăugăm proiectele de colaborare transfrontalieră. Avem acest privilegiu, această şansă ca România să intre în spaţiul Schengen şi noi să fim ultimul bastion între Uniunea Europeană şi Republica Moldova şi Ucraina. Iată că în regiunile de dezvoltare, Botoşaniul cu Zona Metropolitană şi cu privilegiul strategic la graniţa Spaţiului Schengen, ar putea să intre cu un avantaj. Organizarea integrată pe care o facem acum, chiar dacă este anevoioasă la început, ar putea fi principalul atu. Notorietatea este un factor important şi ne vom axa mult pe promovarea Zonei Metropolitane. Zona Metropolitană este pe cale de a deveni un partener real, pe plan regional, naţional şi internaţional.

Spectacol folcloric cu artiști nevăzători la cinematograful UNIREAb spectacolunirea1small

Sala de spectacole a cinematografului „Unirea” din municipiul Botoşani, va găzdui vineri, 27 iunie, începând cu orele nouă festivalul concurs de interpretare muzicală „Ion Blăjan” al artiştilor amatori nevăzători din România.Toți botoșănenii iubitori de folclor sunt așteptați la acest eveniment cu totul deosebit.

Acţiunea se va desfăşura pe două secţiuni; folclor şi romanţe. La secţiunea folclor vor evolua solişti vocal şi instrumentişti la trei categorii de instrumente: cu corzi, de suflat şi instrumente cu clape. Tot la secţiunea folclor se vor întrece formaţiile câtorva filiale din ţară.Juriul va fi alcătuit din interpreţi de renume din judeţul Botoşani. Această acţiune culturală a noastră se va desfăşura în parteneriat cu Primăria municipiului Botoşani în cadrul proiectului „Botoșani, Capitala muzicală estivală  a  României”.Așadar, botoşănenii iubitori de folclor sunt invitați să ia parte la acest eveniment cu intrare gratuită.   Asociaţia Nevăzătorilor, Filiala Botoşani, mulţumeşte Primăriei oraşului Botoşani pentru implicarea sa în realizarea acestui proiect foarte important care urmăreşte integrarea socio-culturală a persoanelor cu deficienţă de vedere. Sursa:Botosaneanul.ro

Subcategorii

Galerie foto 

Ultimele știri

A apărut "GHIDUL ...

A apărut "GHIDUL TURISTIC AL ZONEI METROPOLITANE ...

Comunicat achizitie ...

  În data de 25.01.2018 a fost publicat pe ...

Comunicat de presa

  Referitor la Proiectul de hotărâre privind ...

Un nou workshop ...

      O amplă delegație ucraineană s-a aflat din ...

Sondaj privind ...

        În ședința publică din 28.09.2017, ...

Newsletter

Scroll to top