Un proiect important

Florin Simion EGNER - primar în mandatul 2000-2004

Monitorul

Luni, 2 octombrie 2017

      În şedinţa din 28 septembrie consilierii locali au aprobat în unanimitate realizarea proiectului "Şoseaua de centură a municipiului Botoşani prin Curteşti".

      Momentul a trecut însă aproape neobservat, media locală nu a fost preocupată de această hotărâre. Au fost "chestiuni importante la ordinea zilei", cele legate de costurile de închiriere ale prosoapelor pentru plajă la încă nedeschisul Parc de agrement Cornişa sau repartizarea „lipsită de fair-play" a biletelor oferite gratuit consilierilor locali pentru meciurile de fotbal, aceste probleme acaparând paginile ziarelor şi timpii televiziunilor locale. Aşa încât proiectul nu putea trezi prea mult interes, chiar dacă în documentaţia aflată pe masa consilierilor locali era estimată şi valoarea de realizare a investiţiei, de peste 20 milioane de euro. Acest proiect se înscrie totuşi între proiectele mari ale Botoşanilor din perioada de după Decembrie 1989. Pentru că dincolo de faptul că după Revoluţie în Botoşani s-a distrus zona industrială, s-au restrâns spaţii verzi, între care o treime din parcul Eminescu şi s-au abandonat clădiri de patrimoniu, trebuie să spunem că s-a şi construit.

      Într-un oraş cu resurse proprii destul de modeste, în anii de după Revoluţie administraţia locală a realizat, cu fonduri atrase, patru obiective de investiţii uriaşe, de ordinul zecilor de milioane de euro: construcţia cartierelor de locuinţe Bucovina şi Cişmea, reabilitarea „Centrului Vechi" şi construcţia Parcului de agrement Cornişa. Chiar dacă la investiţia din Centrul Vechi se amână nejustificat redarea funcţionalităţii, la fel cum se amână şi deschiderea efectivă a Parcului de agrement, obiectivele vor fi finalizate aşa cum trebuie, fără nici o îndoială. „Şoseaua de centură a municipiului Botoşani prin Curteşti" se înscrie în această restrânsă categorie de proiecte mari, cu valoare mult peste potenţialul economic actual al oraşului şi judeţului şi de aceea realizabilă numai cu fonduri atrase. Proiectul vizează asigurarea infrastructurii de bază necesară cererii de transport în creştere, reducerea emisiilor de poluanţi prin creşterea fluenţei traficului în tranzit, creşterea atractivităţii zonei şi atragerea de noi investitori, dezvoltarea zonei adiacente de centură datorită echipării cu utilităţi şi reducerea costurilor de întreţinere a străzilor străbătute de actualul „Ocolitor Sud" al oraşului. Proiectul se va face în timp şi numai finalizarea Studiului de fezabilitate şi a Proiectului tehnic vor dura probabil un an. Dar, odată demarat, proiectul se va realiza şi pentru aceasta există deja un sprijin solidar din partea parlamentarilor botoşăneni. Astăzi ne amintim mai greu faptul că toate celelalte patru proiecte mari amintite mai devreme au fost realizate în perioade lungi (cartierele de locuinţe sau reabilitarea Centrului Vechi au fost finalizate la mai mult de un deceniu de la aprobarea proiectelor, iar la Parcul de agrement Cornişa realizarea proiectului a fost aprobată de consilierii locali în urmă cu mai bine de opt ani).

      Dumnezeu nu a făcut lumea într-o singură zi, şi trebuie ştiut că fiecare pas este important pentru realizarea acestui obiectiv de investiţii. Dar hotărârea consilierilor locali luată în 28 septembrie înseamnă deja un pas uriaş.

 

Proiect pentru o şosea nouă de la Dedeman la Lebăda

Virginia CONSTANTINIU

Monitorul 

Luni, 2 octombrie 2017

        Aleşii locali botoşăneni au aprobat în cea mai recentă şedinţă ordinară nota conceptuală şi tema de proiectare pentru obiectivul de investiţie „Şosea de centură a municipiului Botoşani prin comuna Curteşti", ce urmăreşte îmbunătăţirea competitivităţii economice a zonei prin dezvoltarea infrastructurii de transport şi scoaterea traficului greu din municipiul Botoşani.

        Acest proiect este inclus în Strategia de dezvoltare a Zonei Metropolitane, aprobată pe 25 martie 2016. Proiectul va fi finanţat de la bugetul de stat, în acest sens existând semnale pozitive de la Ministerul Transporturilor şi de la bugetele locale.

        Valoarea estimată a investiţiei este de aproximativ 20 de milioane de euro, şoseaua de centură urmând a avea 4,5 kilometri.

        Nota conceptuală este documentaţia întocmită de beneficiarul investiţiei, în scopul justificării necesităţii şi oportunităţii realizării unui obiectiv de investiţii, finanţat total sau parţial din fonduri publice. Prin nota conceptuală se evidenţiază datele preliminare necesare implementării obiectivului de investiţii propus şi se prezintă informaţii cu privire la estimarea suportabilităţii investiţiei publice. De asemenea, tema de proiectare vizează intenţiile investiţionale şi nevoile funcţionale ale beneficiarului, evidenţiate în nota conceptuală.

         Pentru şoseaua de centură, reprezentanţii Zonei Metropolitane au identificat trei posibile trasee, toate pornind din zona cartierului „Lebăda" (sensul giratoriu de la intersecţia DN 28B cu strada Castanilor) şi având ca punct de legătură cu DN 29 zona sensului giratoriu din vecinătatea Dedeman). Primele două trasee urmăresc limita dintre municipiul Botoşani şi comuna Curteşti. Cel de-al treilea traseu urmăreşte limita dintre Botoşani şi Curteşti pe primii doi kilometri, intrând apoi pe teritoriul comunei Curteşti. Această ultimă variantă este agreată deoarece, cu toate că presupune costuri mai mari, ca urmare a soluţiilor tehnice ce trebuie adoptate, avantajele sunt evidente, respectiv asigurarea unei viteze de deplasare mai mari, posibilitatea de acces în DJ 207N, vizibilitate mai bună şi siguranţă mai mare. Variantele reale de traseu vor fi studiate în etapa de elaborare a Studiului de fezabilitate.

 

Articol sosea

Recent, la sediul Zonei Metropolitane Botoșani a avut loc o întâlnire între reprezentanții furnizorului de energie electrică pentru localitățile din interiorul Zonei Metropolitane Botoșani, Enel Energie Muntenia și reprezentanții ADI Zona Metropolitană. Din partea furnizorului de electricitate, au fost prezenți Cătălin Cîrstea, manager departament furnizare Enel și Laurențiu Brumaru, din departamentul Inovații și Soluții noi pentru Eficiență Energetică. Și, s-au pus pe tapet mai multe probleme și soluții privind eficiența energetică și investițiile în iluminat public, în toate localitățile Zonei Metropolitane.

Reprezentanții Primăriei Botoșani s-au arătat interesați de noi soluții de eficientizare după modelul investiției din Strada Primăveriiîn ceea ce privește iluminatul public. În fapt, potrivit Primăriei Botoșani, există un interes real la nivelul municipiului pentru reabilitarea sistemului de iluminat public, pentru a crește eficiența energetică. Cu atât mai mult cu cât, în acest moment sunt în curs de finalizare procedurile de delimitare a proprietății între E.ON și Primăria Botoșani la infrastructura de iluminat public. Cât privește primăriile din mediul rural, la Primăria Mihai Eminescu, de exemplu, se dorește ca iluminatul public să acopere și drumurile sătești. În cazul unui operator unic în cazul mai multor entități administrative se apreciază că s-ar putea face economii importante.

În acest moment, serviciul de iluminat la nivelul Zonei Metropolitane beneficiază de un cost favorabil la achiziția de energie electrică împreună, pe bursă, prețul de achiziție fiind bun în condițiile creșterii prețurilor la nivel național. Și se dorește inclusiv delegarea gestiunii iluminatului public la un operator unic pentru întreaga Zonă Metropolitană. Proiectul de eficiență energetică depus de ADI Zona Metropolitană Botoșani pe programul Orizont 2020, în valoare de 2 milioane de euro, își propune tocmai atragerea de fonduri pentru investiții noi în iluminat public, în locații unde se construiesc case, dar și pe drumurile sătești și cele comunale. Și se discută tot mai mult la nivelul localităților din cadrul ZMBT despre contractarea diferențiată a energiei consumate pe timp de zi și separat, pe timp de noapte.

Discuțiile cu reprezentanții Enel Energie Muntenia vor continua în prima decadă a lunii octombrie a acestui an.

 

21 septembrie 2017

    
     Workshop cu 2 zile „de foc”
 
     O amplă delegație ucraineană a vizitat in zilele de 11-12 septembrie Botoșanii pentru o sesiune intensivă de scriere de proiecte. Organizatori au fost Zona Metropolitană Botoșani și Compania ”Darimar” Bistrița, specializată în asistență și consulting proiecte cu finanțare europeană, împreună cu Primăria Cernăuți și Centrul Bucovinean de Artă Cernăuți.
     Workshop-ul, intitulat „Cooperarea transfrontalieră – o soluție eficientă”, a oferit participanților o sinteză a programului Operațional Comun România- Ucraina, în prezentarea lui Gheorghe Ciobanu, trainer și coorganizator al atelierului. Căci partea română și-a pregătit inclusiv partenerii din Ucraina în ceea ce privește tehnicile și metodele de scriere a cererilor de finanțare, la Botoșani fiind prezenți pe parcursul celor 2 zile, directori din Primăria Cernăuți, primarul orașului Noua Suliță, directori de școli din Cernăuți și Hliboca, dar și manageri de muzee, oameni de presă reprezentând Centrul bucovinean de artă, dar și Societatea Culturală Mihai Eminescu, ambele din Cernăuți.
     Dar, participanților din Ucraina li s-au alăturat în cele două zile de training, primari, viceprimari și administratori publici ai primăriilor din județul Botoșani, alături de șefi ai unor instituții publice botoșănene și ONG-uri. Au fost reprezentate prin primarii și viceprimarii lor, comunele Vlădeni, Roma și Curtești. Iar lor li s-au alăturat profesori și directori de școli, manageri de la Centrul de Creație Botoșani, Școala Populară de Arte și Muzeul Județean, alături de reprezentanți ai asociațiilor neguvernamentale și cei ai firmelor de consultanță. Nici conducerea Consiliului Județean Botoșani, prin președintele Costică Macaleți și directorul Biroului Programe, Otilia Moruzi, nu au vrut să rateze șansa de a întâlni și de a saluta o delegație atât de numeroasă din partea ucraineană.
     Și, tuturor, le-a fost lansată de către organizatori provocarea unui dialog interactiv. Iar propunerea a funcționat pentru că mai multe propuneri desprinse din lucrările atelierului se vor materializa efectiv prin proiecte și asta chiar foarte repede. Este vorba despre proiectele inițiate de parteneriatul Voloca - Botoșani pe Educație și Cultură, Oprișeni - Primăria Mihai Eminescu, pe Patrimoniu Cultural, Noua Suliță - Vlădeni, cu un proiect axat pe siguranța cetățeanului, Școala Populară de Artă – Primăria Voloca și Muzeul Oprișeni – Muzeul Județean Botoșani. Și, printre altele, o autospecială de intervenție în caz de incendiu va fi achiziționată prin proiect de comuna Vlădeni din județul Botoșani, iar o scenă mobilă este dorită de municipalitatea botoșăneană în cadrul unui proiect care se va derula cu administrația orașului Noua Suliță.
     Cum botoșănenii sunt recunoscuți ca fiind gazde bune, musafirii din Ucraina au fost și protagoniștii unui scurt pelerinaj pe urmele lui Eminescu, începând cu Ipotești și terminând cu centrul istoric al Botoșanilor. Au fost impresionați de complexul muzeal și modul în care s-a reușit modernizarea lacului cu nuferi, cu atât mai mult cu cât o parte dintre ei au poposit pentru prima dată pe meleagurile eminesciene.

Forumul Moldova-România de la Drochia,

 pe tematica  proiectelor transfrontaliere

Programul Operațional Comun România – Republica Moldova 2014 – 2020 a constituit obiectul dezbaterilor pentru cei peste 85 de participanți la Forumul partenerilor din Botoșani și Drochia, găzduit de partea moldoveană în luna septembrie.

Organizatorii forumului au fost Consiliul Raional Drochia și  Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Botoșani, la care se adaugă  Asociația Obștească Centru de Resurse „Univers” din Drochia. Pentru identificarea de parteneri și de proiecte comune a fost planificată  organizarea unor ateliere de lucru distincte pe Autoritate publică locală și Siguranța cetățeanului, Cultură și Patrimoniu, Educație sau Sănătate, cu un număr de 15 parteneri de fiecare parte a Prutului, din rândul primarilor, managerilor de instituții și a reprezentanților organizațiilor neguvernamentale.

Forumul a produs surpriza unei prezențe de trei ori mai numeroasă din rândul tuturor participanților. Dovadă a faptului că finanțările pe proiectele transfrontaliere sunt de această dată, practic și nu doar teoretic, foarte aproape. Mai exact, la nici două luni distanță. Și totul, în condițiile unei întârzieri în derularea programului de circa un an și jumătate, timp în care însă ambele părți au parcurs însă pașii posibili din perspectiva viitoarelor proiecte transfrontaliere, prin încheierea acordurilor de cooperare și a unor  protocoale similare.

 Din partea română au participat primarii comunelor Curtești, Bălușeni, Vlădeni, Stăuceni, Durnești, Blândești, Albești, directori de școli din Curtești, Bucecea, Vlădeni, Albești, reprezentanți ai unor instituții publice județene (Scoala Populară de Arte, Fundația județeană pentru Tineret) și ONG-uri (Fundația Nicoară, Asociația Floarea Albastră, Asociația Arlechin). Din partea moldoveană au participat președintele și executivul Consiliului Raional Drochia, administrația publică a orașului, primari din 17 localități, directori de școli, din sănătate, cultură.

Forumul și-a propus crearea cadrului operațional care, din această toamnă, va permite partenerilor din Botoșani și Republica Moldova, să aplice efectiv pe proiecte integrate, simetrice sau cu aplicant de o parte a graniței și cu beneficiari de ambele părți.

 După discuțiile pe ateliere a urmat o  “masă rotundă” lucrativă organizată în premieră absolută pentru ambele părți, dincolo de faptul că au avut ocazia să discute liber despre problemele din comunitățile lor cei prezenți  au identificat obiective reale pentru finanțări care le vor permite, din postura de parteneri, să producă schimbarea în comunitățile, instituțiile sau ONG-urile lor. Și totul, cu bani europeni, într-un procent covârșitor și cu o minimă contribuție proprie.

Întâlnirea nu a fost doar una tehnică, ci și una profund umană, cei  prezenți la Forumul din Drochia nu au uitat de aniversarea nașterii lui Costică Macaleți, președintele Consiliului Județean înfrățit cu Raionul Drochia, cel căruia Vasile Grădinaru, președintele raionului Drochia i-a transmis urări în plenul Forumului. Încă o dovadă a faptului că iată, dincolo de nevoile financiare ale fiecărei administrații publice, instituție sau ONG, și de o parte și de cealaltă a Prutului, există încă această nevoie reală de umanitate, solidaritate și bucurie comună în rândul celor care nu doar că împart aceeași limbă, dar pesemne că ... împart același suflet.

Subcategorii

Galerie foto 

Ultimele știri

A apărut "GHIDUL ...

A apărut "GHIDUL TURISTIC AL ZONEI METROPOLITANE ...

Comunicat achizitie ...

  În data de 25.01.2018 a fost publicat pe ...

Comunicat de presa

  Referitor la Proiectul de hotărâre privind ...

Un nou workshop ...

      O amplă delegație ucraineană s-a aflat din ...

Sondaj privind ...

        În ședința publică din 28.09.2017, ...

Newsletter

Scroll to top