Stăuceni

http://www.comunastauceni.ro

Cadrul geografic
Coordonate geografice
Comuna Stăuceni se află în nord-estul României, la o distanţă de 480 km de Bucureşti, aproximativ în centrul judeţului Botoşani, mai precis la intersecţia
meridianului 26º45′ longitudine estică cu paralela 47º43′ latitudine nordică.
Cadrul natural
Teritoriul comunei Stăuceni (43,64 km ²) face parte din unitatea geomorfologică „Podişul Moldovei” la limita subunităţii „Câmpia Moldovei”, pe o suprafaţă formată
din platouri largi, versanţi povârniţi, văi înguste şi imaşuri plate situate între dealuri ce nu depăşesc 200 m altitudine.
Acest generos relief este străbătut de la nord la sud de râul Sitna, pe cursul căruia s-au amenajat mai multe iazuri, printre care şi iazul Stăuceni, bogat în peşte, predominând crapul românesc.
Comuna se află la 7 km de municipiul Botoşani, pe DN 29 D care leagă capitala de judeţ de localităţile din est: Truşeşti, Ştefăneşti, Iaşi şi punctul de frontieră cu Republica Moldova, Stânca-Costeşti. În partea de vest, pământurile comunei
sunt limitate de pădurea Rediu cu stejari seculari.

Turismul
Aflându-se pe traseul turistic Botoşani-Ştefăneşti (unde se pot vizita casa memorială a pictorului Ştefan Luchian şi Rezervaţia Naturală de la Stânca), în localitatea Stăuceni funcţionează o modernă pensiune agroturistică cu locuri
de cazare, 100 de locuri în restaurant şi 140 de locuri la cele 3 terase unde se pot servi meniuri tradiţionale ecologice cu specific pescăresc.
În viitorul apropiat se va amenaja în localitatea Tocileni, casa memorială a fostului Patriarh al Biserici Ortodoxe Române – Prea Fericitul Părinte Teoctist

Relieful şi vegetaţia
Factorii de mediu
Cu privire la starea mediului ambiant este necesar să prezentăm, suocint, situaţia din municipiul Botoşani. Municipiul Botoşani este mediu dezvoltat economic, motiv pentru care nu înregistrăm „zone fierbinţi”, cu excepţia instalaţiilor de epurare a apelor reziduale orăşeneşti.Totuşi, prezenţa activitaţilor industriale, sistemul actual de epurare a apelor menajere uzate şi tehnologiile învechite ale agenţilor economici din municipiul Botoşani, situat la numai 7 km de reşedinţa comunei Stăuceni constituie factori majori cu contribuţii în procesul de degradare ecologică a întregului teritoriu al comunei Stăuceni. În unele perioade au fost înregistrate depăşiri ale nivelului de poluare admis pe râul Sitna datorită deversărilor efectuate de la Staţia de epurare Răchiţi şi de la fermele de creşterea puilor din zona satului Cişmea.

Calitatea aerului
Ca factor de mediu cel mai afectat de diversitatea şi cantitatea substanţelor poluante, calitatea aerului este permanent urmărită de Inspectoratul de Protecţie a Mediului Botoşani, care recoltează zilnic spre analiză probe de aer de la punctul de prelevare din municipiul Botoşani.
Analizând perioada 2001 – 2005, din evoluţia concentrator medii anuale a poluanţilor, putem desprinde concluzia că, în timp ce concentraţia în aer a poluanţilor specifici a scăzut continuu, unii ajungând cu mult sub limita concentraţiei maxime admise, se păstrează totuşi o poluare ridicată cu poluanţi comuni, în special pulberi sedimentable.
Evolujia indicatorilor de calitate ai aerului masurafi de staţia I.P.M. Botoşani este prezentată tn tabelul următor:

 

CMA mg/m cub

2001 

2002 

2003 

2004 

2005 

NH3 

 0.100

 0,02232

 0,02441

 0,01816

 0,02262

 0,01779

N02

 0.100

 0,00330

 0,01219

 0,00896

 0,00916

 0,00438

SO2

 0.250

 0,00011

 0,00074

 0,00034

 0.00038

 0,00083

H2S

 0.008

 0,00030

 0,00189

 0,00086

0,00079 

 0,00042

SO4 

 0.012

 –

 –

 0,00200

 0,00071

 0,00062

Pulberi in

suspensie

 0.150

 0,05744

 0,05407

 0,05583

 0,05822

 0,05378

Numărul mare de agenţi economici situaţi în intravilanul şi în vecinătatea municipiului Botoşani, la care se adăugă centrală termică şi traficul rutier, fac din municipiul Botoşani o zonă cu un nivel mediu de poluare. Această situaţie afectează direct şi starea mediului din comună Stăuceni, având în vedere permanentă a vânturilor dinspre nord-vest către sud-est.

Calitatea apelor
Gestionarea cantitativă şi calitativă a apelor de pe teritoriul comunei Stăuceni se realizează prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Botoşani – subunitate a Companiei Naţionale Apele Romane S.A.
Existenţa activităţilor industriale şi cu preponderenţă a industriei alimentare pe platforma Răchiţi ( ferme de creştere a puilor şi o societate de procesare a cărnii), conduce la numeroase probleme legate de gospodărirea şi poluarea apelor de suprafaţă, iar utilizarea îngrăşămintelor chimice în mod abuziv, în perioadă anterioară, a determinat poluarea locală a pânzei freatice cu nitriţi.
Astfel, în perimetrul comunei Stăuceni, panza freatică conţine azotiţi şi azotaţi.
Din cele 131 surse potentiate de poluare depistate în municipiul Botoşani, 11 evacuează ape uzate în cursurile de apă de suprafaţă, iar 120 le deversează în sistemul de canalizare centralizat. Existenţa fermelor de creştere a puilor pentru carne pe Platforma Răchiţi, precum şi funcţionarea uneori sub parametrii normali a staţiilor de epurare a apelor reziduale ale municipiului Botoşani de la Răchiţi şi Tulbureni face ca râul Sitna să conţină substanţe poluante, în unele perioade ale anului, peste limitele admise.

Poluarea solului
Dintre sursele principale de poluare a solului, depozitul de deşeuri de la marginea Pădurii Rediu, deversările de la stafiile de epurare a apelor reziduale , depozitarea necontrolată a animalelor moarte şi a deşeurilor solide din gospodăriile populaţiei ocupa primul loc.

Radioactivitatea mediului
Radioactivitatea mediului se urmăreşte printr-un laborator specializat cu program zilnic de 11 ore, situat în sediul IPM Botoşani. Se măsoară radioactivitatea beta globală a mediului prin efectuarea de determinări pe aer, apă, sol, vegetaţie.
Există însă o problemă importantă. Datele şi informaţiile rezultate în urma măsurătorilor se transmit pe cale ierarhică, nu şi Primăriei Stăuceni în mod curent, ci doar atunci când apare o situaţie anormală .În acest sens se simte nevoia amendării legislaţiei actuale în domeniul protecţiei mediului.

Resursele naturale
Teritoriul comunei Stăuceni face parte din unitatea geomorfologică „Podişul Moldovei” la limita subunităţii „Câmpia Moldovei”, pe o suprafaţă formata din platouri, versanţi povarniţi, văi relativ înguste şi imaşuri situate între dealuri ce nu depăşesc 150 m altitudine. Acest relief este străbătut de la nord la sud de râul Sitna, pe cursul căruia s-au amenajat mai multe iazuri, printre care şi iazul Stăuceni, bogat în peşte şi stuf. în partea de vest, pământurile comunei sunt limitate de pădurea Rediu cu stejari seculari, la est şi nord-est ne învecinăm cu comunele Blindeşti şi Gorbăneşti, iar la nord cu comuna Rachiti. Principala resursă naturală o reprezintă pamîntul, în cea mai mare parte de bună calitate.

Resursele subsolului
Pe teritoriul comunei Stăuceni nu au fost identificate resurse minerale utile ce pot fi valorificate industrial;
Alte resurse: Pădurea Rediu, de foioase, cu o structură sănătoasa, situată la graniţa cu municipiul Botoşani: plante hidrofile (papura, stuful, plopul si salcia).

Istoricul localităţii
File de istorie
Săpăturile arheologice de pe teritoriul comunei Stăuceni au scos la luminăo aşezare străveche, din care s-au cules fragmente ceramice din neolitic ce aparţin culturii Cucuteni şi un tezaur monetar din evul mediu timpuriu.
Denumirea satului vine de la cuvântul de origine slavă – „stav”, care înseamnă iaz sau heleşteu.
Prima atestare documentară a satului Stăuceni datează„ de la 1588, octombrie 14…” când Domnitorul Moldovei de atunci, Petru Schiopul dăruieşte Mânăstirii Putna moşiile celor 4 sate.
O însemnare inedită din acest document „satul să rămână aşa cum a fost din veacurile trecute şi pământurile din toate părţile pe unde au fost stăpânite…” ne îndreptăţeste să credem că existenţa aşezării este mult mai veche.
În pădurea Rediu ce mărgineşte comuna, simţi mai mult ca oriunde firul tainic ce-i leagă pe locuitorii acestor meleaguri de Ştefan cel Mare. Legenda spune că după izbânda Marelui Domnitor de la Codrii Cozminului asupra leşilor (1497), cete răzleţe din oastea craiului Albert, prădau satele Moldovei. Aceştia au fost prinşi „ deasupra Botoşanilor, pe Dealul Târgului
şi osândiţi să are înjugaţi la pluguri şi să semene ghindă … Şi a răsărit mândreţe de pădure căreia unii îi spuneu Dumbrava Roşie iar alţii Rediu”, adică… pădure tânără.

Săpături arheologice răzleţe au descoperit pe teritoriul comunei Stăuceni o aşezare străveche, din care s-au cules fagmente ceramice ce aparţin unei faze neprecizate a culturii Cucuteni. Denumirea satului vine de la cuvântul de origine slavă „stav”, care Înseamnă iaz, heleşteu.
Prima atestare documentară a satului Stăuceni datează de la 1588, octombrie 14″ când Domnitorul Moldovei – Petru Şchiopul dăruieşte Mănăstirii Putna pământurile satului. O fnsemnare din acest document: „sătul să rămână aşa cum a fost din veacurile trecute, din toate părţile şi pe unde au fost stăpânite” ne tndreptateste să credem că existenţa aşezării este mult mai veche.

În pădurea Rediu, ce mărgineşte comună, simţi mai mult ca oriunde firul tainic ce-i leagă pe locuitorii acestor meleaguri de Stefan eel Mare. Legenda spune că după izbândă Marelui Domnitor de la Codrii Cozminului asupra leşilor, cete răzleţe din oastea craiului Albert prădau satele Moldovei. Aceştia au fost prinşi „deasupra Botosaniului, pe Dealul Târgului şi osândiţi să are Tnjugati la pluguri şi să semene ghinda (…) şi a răsărit mândreţe de pădure căreia unii Ţi spuneau Dumbravă Roşie iar alţii Rediu”, adică „pădure tânără”.
Sub aspect geostructural, comună Stăuceni este amplasată în întregime pe unitatea de platforma veche, numită Platforma Moldovenească. Densitatea medie a reţelei hidrografice este de 0,15 km/kmp.
Apele curgătoare au direcţia de curgere nord-vest – sud-est şi sunt formate din râul Sitna şi pârâul Tease, acestea dublându-şi volumul în perioadele ploioase.adunând apele de pe versanţi.Paraiele, bălţile şi iazurile sunt puternic influenţate de caracteristicile climei temperat-continentale.

Iazurile şi bălţile au o suprafaţă totală de 144 ha şi un volum de 1.152.000 mc de apă.
Fiind situat în partea de nord-est a ţării, teritoriul comunei Stăuceni este supus influentelor climatice continentale ale Europei de Est şi mai puţin celor ale Europei Centrale, deşi majoritatea precipitaţiilor sunt provocate de mase de aer care se deplasează din vestul şi nord-vestul Europei.
Vecinătatea cu marea câmpie Euro-Asiatica face că, în general, clima să se caracterizeze printr-un regim al temperaturii aerului şi al precipitaţiilor cu valori caracteristice climatului continental-excesiv.

Cultură şi învăţământ

REPERE CULTURALE
Mişcarea artistică pe plaiurile stăucenene – sub toate formele de manifestare – este relativ recentă deoarece comuna a fost înfiinţată abia în 1956.
Primele consemnări notabile datează însă din anul 1947 când învăţătorul Ştefănescu Petru aduce în satul Stăuceni (pe atunci comuna Răchiţi) primul aparat de radio „Petromax” la care tinerii vremii făceau audiţii în fiecare seară.
Impactul a fost imediat şi în acelaşi an se formează un grup de artişti comici alcătuit din Bercu Aurel, Haluca Ioan, Volintiru Petru, Galan Gheorghe şi Apreutesei Petru, instructor de teatru fiind prof. Amoaşei Vasile, iar directorul căminului cultural Stăuceni era învăţătorul Macovei Ioan.
În aceiaşi perioadă ia fiinţă o echipă de dansuri şi un grup vocal din care făceau parte Macovei Ortansa, Silimon (Bercu) Emilia, Galan Gheorghe, Ştefănescu Petru şi mulţi alţii.
Spectacolele erau organizate cu diferite ocazii şi sărbători mai ales în aer liber, scena făcându-se în incinta CAP-ului sau în curtea preotului Popovici. După spusele sătenilor mai vârsnici, în acele vremuri mobilizarea şi entuziasmul pentru actul artistic erau generale iar manifestările culturale erau mult aşteptate de comunitate.

În anul 1960 Bercu Aurel aduce de la Rădăuţi primul aparat de proiecţie pe 16 mm din comună şi evident cinematograful a deschis noi orizonturi spre mişcarea artistică de amatori.
În cei peste 60 de ani de activitate artistică, rapsozi şi meşteri populari, învăţători şi profesori, primari şi viceprimari au format nucleele unor grupuri vocale sau artistice, brigăzi de agitaţie sau formaţii populare şi trupe de teatru ce au activat cu intermitenţe.
În cadrul concursurilor de profil la care au participat animatorii comunei Săuceni, se pot consemna din palmaresul anilor 70, locul -I- la faza regională de la Focşani şi locul -I- la faza naţională al festivalului „Cântecele Munţilor” de la Sibiu cu spectacolul folcloric „Haiducii”.
Din aceste grupuri de excepţie au făcut parte, pe lângă mulţi alţii: Humeniuc Constantin (prof.), Scutaru Margareta (prof.), Stanciu Doina (prof.), Wilhem Doru (prof.), Livadaru Mihaela (prof.), Maria Feciuc (prof.), Ana Weiss (înv.), Călinescu Dorina (înv.), Rodica Dodiţă (înv.), Fegher Doina (înv.), Hîrtopeanu Olga (înv.), Botoşăneanu Mariana (ed.), Grădinaru Elena (ed.), Mişoancă Carmen (ed.), Leonte-Maloş Maria (ed.), Tesculeanu Rodica (ed.), Andronache Dorin (ing.), Harabagiu Neculai (factor poştal), Cuparincu Florea (rapsod popular), Timofte Ilie – Lona (trompetă, rapsod popular).

Obiceiurile de iarnă şi teatrul animalier au fost bine reprezentate pănă în anii 1990.

Se observă şi o anumită influenţă a obiceiurilor specifice comunelor vecine, de care în decursul timpului (după repetate reorganizări teritoriale) satele comunei Stăuceni au aparţinut, respectv Răchiţi, Băluşeni, Gorbăneşti şi chiar interferenţe cu obiceiurile localităţilor limitrofe Pârlita, Cerchejeni şi Blândeşti.
Din alaiurile tradiţionale amintim aici :
– Capra mare şi căiuţii de la Tocileni,
– Banda lui Grigoraş şi Irozii de la Stăuceni (Burlea Mircea, Federovici Ioan,
Cucu Petru);
– Căiuţii şi banda lui Coroi de la Victoria;
– Ţapul de stuf şi căiuţii din Siliştea (Cuparincu Mihai, Vizitiu Gheorghe, Şuiu Vasile);
Arta populară ce se practica în comuna Stăuceni, exploatată resursele naturale din orizontul local:
– papura : împletituri (coşuri, rogojini – Ana şi Petru Grădinaru şi
Federovici Dumitru din Siliştea),
– lâna : ţesături (covoare, păretare, lăicere – Pascariu Ortansa din Victoria,
Ştefan Mircea şi Poamănegră Maria din Stăuceni)
– răchita : împletituri (coşuri, panere, damigene – Apreutesei Petru din Stăuceni)
Culegători de folclor
– Neculau Ilie,
– Cuparincu Florea,
– Neculau (Simionescu) Elena – o excelentă interpretă de balade şi doine populare.
Din păcate colecţia domniei sale a dispărut sau … poate a intrat în posesia unei persoane de specialitate – sperăm noi – care va şti să-i aprecieze certa valoare.
Interpreţi de muzică populară
– Macovei Ortansa – un real talent interpretativ ce nu a fost niciodadă valorificat la nivelul pe care-l merita.
– Benea Sonia – colaboratoarea anilor 70 a Rapsozilor Botoşanilor.

După 1990, cu mici excepţii, mişcarea artistică stăuceneană întră într-o stare latentă până în anul 2000 când se fac preselecţii şi se conturează în cadrul şcolii Stăuceni ansamblul folcloric „Muguri de fluier”, ce ulterior a trecut la programul şi activităţile căminului cultural, sub tutela primăriei Stăuceni.
Notă:
Ne cerem scuze dacă în superficiala noastră documentare am omis în mod involuntar numele unor persoane în viaţă sau memoria celor ce au ştiut decenii la rând să ţină aprinsă flacăra obiceiurilor, datinilor şi tradiţiilor locale în tip şi spaţiu etnic.
Privind însă retrospectiv, ne simţim datori moral să le fim tuturor deopotrivă veşnic recunoscători pentru perseverenţa de a fi preluat, păstrat şi transmite mai departe, adevăratele valorile autentice, contribuind într-un fel sau altul la etnogeneza poporului român !

LISTA PRIMARILOR COMUNEI STĂUCENI – care au contribuit la promovarea mişcării culturale locale
1. Costea Vasile (1956-1957)
2. Rotaru Gheorghe (1957-1963)
3. Corduneanu Gheorghe (1963-1964)
4. Ştefan Dumitru (1964-1965)
5. Ştefănescu Natalia (1965-1982)
6. Chihaia Mihai (1982-1989)
7. Robu Mihai (1991-1992)
8. Andronache Dorin (1992-2002)
9. Epuraş Cozmin Iulian (2002-2003)
10. Chihaia Mihai (2003-2008)
11. Epuraş Cozmin Iulian (2008- . . . .)

LISTA CU BIBLIOTECARII COMUNEI STĂUCENI – implicati în mişcarea culturală locală
1. Dihoescu Gheorghe (1956)
2. Saviţchi Ana (1966)
3. Clipa Valentina (1974)
4. Weiss Ana (1977)
5. Călinescu Dorina (1978)
6. Apostoaei Tatiana (1989)
7. Atănăsoaei Gabriel (1992)

Învăţământul
– Prima şcoală din comună a fost fnfiintata în anul 1891.
– În prezent, în fiecare sat există şcoală şi grădiniţă, deservite de cadre didactice calificate, care desăvârşesc actul educaţional al populaţiei şcolare; sunt organizate şi funcţionează următoarele şcoli: Şcoală cu clasele I – VIII Stăuceni, Şcoală cu clasele I – IV Victoria, Şcoală cu clasele I – VIII Tocileni, Şcoală cu clasele I – IV Silişte;
În perioada 2001-2005 procesul de învăţământ a cunoscut următoarea evoluţie:
– numărul de uni’taji şcolare s-a situat la acelaşi nivel (4 în anul 2001 şi tot 4 în anul în anul 2005, la care se adaugă 4 grădiniţe);
– populaţia şcolară a cunoscut o creştere cu 2,3% (de la 554 persoane în 2001 la 567 persoane în anul 2005); populaţia preşcolară a crescut şi ea cu 7,1% (de la 140 în 2001 la 150 persoane în anul 2005); populaţia din Tnva (amantul primar şi gimnazial a crescut cu 1,2% (de la 402 la 407 persoane în anul 2005); în învăţământul liceal, populaţia şcolară a scăzut cu 20%, de la 12 elevi în anul 2001 la 10 elevi în anul 2005.
– în anul 2005, din totalul populaţiei şcolare, 26,45% reprezintă copiii din grădiniţe, 71,78% elevi în ciclurile primar şi gimnazial şi 1,77% elevi în licee.
– în perioada analizată, numărul cadrelor didactice s-a menţinut aproximativ la acelaşi nivel
– numărul elevilor care revin la un cadru didactic este de 17
– nu există cabinete specializate pentru consilierea părinţilor şi elevilor.
Sintetic, situaţia populaţiei şcolare se prezintă astfel:

Anul

2000/2001

2001/2002

2002/2003

2003/2004

2004/2005

Total populaţie şcolară

554

569

560

565

567

Învăţământ preşcolar

140

150

146

148

150

Învăţământ primar şi gimnazial

402

408

404

405

407

Învăţământ liceal

12

13

10

12

10

Cultele religioase
Documentele atestă din cele mai vechi timpuri că la Stăuceni erau patru preoţi, care au avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea economică şi culturală a comunei. În prezent, fiecare sat are biserica cu preot paroh.
Satele comunei Stăuceni sunt dominate din punct de vedere al cultelor religioase de Biserica Ortodoxă Romană. În afara serviciului religios, se desfăşoară activităţi şi într-o serie de alte domenii, de la cel educaţional, până la cel social. Cultul ortodox poseda o bază infrastructurala( biserici, terenuri) şi resurse umane care se pot constitui parte integrantă în realizarea strategiei de dezvoltare a comunităţii. De menţionat este faptul că Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române s-a născut în satul Victoria.

Cultură, artă
Comună Stăuceni este depozitara unui număr mare de valori ale artei şi meşteşugurilor tradiţionale expuse sau depozitate în cadrul unui spaţiu muzeal organizat în localitatea Stăuceni. O bună parte din activităţile culturale sunt organizate de către Căminul cultural comunal care, cu prilejul unor evenimente deosebite din viaţa comunităţii, invită ansambluri sau orchestre de renume din judeţ, din ţară şi din străinătate.
– În comună Stăuceni există o bibliotecă publică şi 4 biblioteci şcolare cu peste 5000 de volume şi aproximativ 600 cititori înscrişi.
– Căminul Cultural are o sală de spectacole de 200 de locuri, echipată corespunzător cu instalaţie de sonorizare, lumini modulate şi cabina proiecţie film.
– Pe raza comunei există un Centru de Documentare şi Informare cuplat la Internet şi o colecţie muzeală ce cuprinde obiecte vechi ţărăneşti. Numismatică etc.
– La manifestările artistice de profil, comună Stăuceni este reprezentată de către Ansamblul folcloric „Muguri de fluier” al Căminului Cultural.
– începând cu 2003, comună Stăuceni găzduieşte în fiecare an în luna august Festivalul internaţional de folclor şi arta tradiţională „Vatră”.

Sport şi agrement
Echipa de fotbal „Unirea” Stăuceni se afla în Campionatul Judeţean de fotbal şi intenţionează abordarea diviziei C. Activitatea sportivă cuprinde atât acţiunile iniţiate de către Asociaţia sportivă din comună, cât şi cele organizate în şcolile generale la care participă elevii, practicându-se majoritatea jocurilor sportive. Bază sportivă existentă nu corespunde exigenţelor actuale.
Lipsa formelor de relief caracteristice unui turism de anvergură (munte, mare) a făcut ca puţinul turism existent în comună să se asocieze mai mult factorului cultural şi mai puţin factorului natural, deşi există posibilitaţi de practicare a pescuitului sportiv ca ramură a turismului de agrement, precum şi practicarea sporturilor nautice. Recent, a fost înfiinţată o pensiune turistică în localitatea Stăuceni.

Economia
Evaluarea resurselor naturale
Teritoriul comunei Stăuceni face parte din unitatea geomorfologică „Podişul Moldovei” la limita subunităţii „Câmpia Moldovei”, pe o suprafaţă formată din platouri, versanţi povârniţi, vai relativ înguste şi imaşuri situate între dealuri ce nu depăşesc 150 m altitudine. Acest relief este străbătut de la nord la sud de răul Sitna, pe cursul căruia s-au amenajat mai multe iazuri, printre care şi iazul Stăuceni, bogat în peste şi stuf. în partea de vest, pământurile comunei sunt limitate de pădurea Rediu cu stejari seculari, la est şi nord-est ne învecinam cu comunele Blândeşti şi Gorbăneşti, iar la nord cu comună Răchiţi.Principala resursă naturală o reprezintă pământul, în cea mai mare parte de bună calitate.

Resursele subsolului
Pe teritoriul comunei Stăuceni nu au fost identificate resurse minerale utile ce pot fi valorificate industrial;
Alte resurse: Pădurea Rediu, de foioase, cu o structură sănătoasă, situată la graniţa cu municipiul Botoşani: plante hidrofile (papură, stuful, plopul şi salcia).

Economia
Se bazează pe dezvoltarea proprietăţii private şi a liberei iniţiative în domeniul serviciilor şi al comerţului.
Ocupaţia de bază a locuitorilor este agricultura prin cele două laturi străvechi şi definitorii : cultura plantelor şi creşterea animalelor.
În comună există 30 agenţi economici cu diverse obiecte de activitate, remarcându-se S.C. Piscicola S.A. unde pe un luciu de apă de peste 140 ha, se practică creşterea intensivă şi comercializarea peştelui.
În ultimul timp se conturează tot mai clar, dezvoltarea pe plan local a prelucrării produselor ecologice de origine animală şi vegetală.

Anul 

2001

2002

2003

2004

2005

Cereale pentru boabe

2125

1448

1650

1813

1766

Floarea soarelui

165

220

144

20

224

Soia 

30

5

Sfeclă de zahăr

45

30

4

5

8

Cartofi de toamnă

24

15

5

5

7

Legume

28

30

30

30

30

Vii pe rod – ha

22

12

12

12

12

Pomi fructiferi – ha

91

145

145

174

174

Ponderea suprafeţelor cultivate cu principalele culturi în total suprafaţa cultivată hectare

 

 2001

 %

 2005

 %

 Total comună

 2387

 100

 2042

 100

 Cereale pentru boabe

 2125

88,82 

 1766

86,48 

 Floarea soarelui 

165 

 6,78

 224

 10,80

 Sfeclă de zahăr

45 

 1,50

 8

 0,32

 Cartofi de toamnă

 24

 1,0

 7

 0,30

 Legume

 28

 1,17

 30

 1,4

 Vii

 22

 0,73

 12

 0,70

Producţii obţinute (tone)

 Anul

 2001

2002 

2003 

2004 

2005 

Cereale

4146

3274

2697

4396

5576

Sfeclă de zahăr 

630

360

40

100

160

Cartofi de toamnă

216

150

50

50

70

Floarea soarelui

111

308

86,5

20

156,8

Legume 

400

375

384

423

424

Struguri 

110

60

60

61

60

Fructe

273

750

750

870

870

Situaţia din sectorul zootehnic a evoluat în felul urmator:
– numarul de bovine s-a menţinut la acelaşi nivel
– numarul de porcine a crescut cu 6 %
– numarul de ovine şi caprine a crescut cu 3,4 %
– numarul de păsări a scăzut cu 3,1 % producţia de ouă s-a situat la acelaşi nivel
– productia medie de lapte de vacă a crescut cu 11,85 %.
Efectivele de animale din agricultura (capete) se prezinta astfel:

Anul

2001

2002

2003

2004

2005

Bovine 

906

986

1009

988

907

Porcine 

501

542

644

541

531

Caprine şi ovine 

3017

3390

3334

3024

3121

Păsări

16200

25000

20200

16700

15700

Comerţul
Reprezintă o ramură economics dinamica, existând un număr de 24 agenji economici, de diterite mărimi, cu capital integral privat: magazine., depozite, unităţi de alimentaţie publică. Valoarea mărfurilor desfăcute prin comerţul cu amănuntul a crescut, în medie, cu 9,5% anual.
Agenţi economici
În ultima perioadă au fost constituite 4 societăţi comerciale, din care una de producţie agricolă, un depozit en-gros şi 2 pentru practicarea comerţului cu amănuntul, toate având capital privat. Din cei 33 agenţi economici înmatriculaţi la sfârşitul anului 2006, două societăţi acţionează în domeniul agriculturii, 24 practică comerţul cu ridicată şi cu amănuntul, 4 funcţionează în sfera serviciilor şi 3 au ca obiect de activitate profesii liberale. Toate sunt societăţi comerciale cu capital autohton. Valoarea totală a capitalului social subscris şi vărsat de aceste societăţi era în anul 2005 de aproape 2 milioane lei noi.

Ansamblul Folcloric „Muguri de fluier”
STĂUCENI JUDEŢUL BOTOŞANI

Prezentare
Ansamblul folcloric „Muguri de fluier” a fost înfiinţat în cadrul Şcolii din localitatea Stăuceni, judeţul Botoşani, în toamna anului 2000, pentru a da o notă de profesionalism activităţilor extracuriculare şi manifestărilor artistice din şcoală şi comună. În ciuda atâtor alte tentaţii cotidiene, s-a ales folclorul ca mijloc de exprimare, de etalare a talentului şi creativităţii tinerilor noştri.
De asemenea o analiză matură şi pertinentă ne-a determinat să adoptăm formule din stilul tradiţional
„ca structură de tălmăcire artistică” prelungind în contemporaneitate firescul şi simplitatea, naturaleţea şi bogata frumuseţe a melosului de pură esenţă populară, moştenite peste generaţii de la rapsozii satelor moldave.
Originalitatea formelor de prezentare (versuri ale titanilor poeziei româneşti, melodii şi dansuri populare: hore, bătute, sârbe, doine şi balade – specifice zonei etnofolclorice în care ne aflăm) – îmbinate într-un scenariu divers dar discret, încearcă să dea personalitate micului nostru ansamblu.
Tinerii talenteţi din comună înnoiesc la 4-5 ani componenţa grupului şi se maturizează odată cu ansamblul, îşi însuşesc cu prisosinţă munca în echipă, răbdarea şi altruismul, depăşind dimensiunile morale şi estetice caracteristice vârstei lor, devenind modele, etaloane, sau standarde ale harului pentru colegi şi nu numai: învăţând să citească complicata „radiografie” a spectacolului, înnobilând scâdura scenei cu sudoare şi lacrimi, cu gingăşie şi talent, gustând împreună din amarul eşecului şi din dulceaţa succesului.
Devenind astfel cea mai mare „familie” a ruralului contemporan, înzestrată cu o voinţă ascetică, cu o neţărmurită afecţiune faţă de folclor şi de manifestările artistice de calitate, a fost posibil într-un interval relativ scurt – punerea în scenă a mai multor spectacole cu tematici, scenografii şi coregrafii
diferite:
– „Şezătoarea din străbuni” – dedicaţie meşteşugurilor uitate.
– „Pe-un picior de plai” – reconstituirea atmosferei satului mioritic.
– „Oaspeţi cu azur în gene” – succesiunea datinilor şi obiceiurilor de iarnă.
– „La fântâna dorului” – colecţie de cântece şi jocuri populare ce însoţeau obiceiurile de curtare ale tinerilor de la sat.
– „Jurnal de front” sau „Hora-n-tre tranşee” – evocarea eroilor noştri şi a imaginii satului idilic surprins de linia frontului.
– „Lada de zestre” – ritualul simbolic de predare între două generaţii a valorilor autentice: credinţa, ospitalitatea şi meşteşugul.
Şi iată tot atâtea motive de a răstălmăci datinile, obiceiurile şi tradiţiile populare, pentru ca generaţiile care vor veni, să nu fie puse în ingrata postură de aşi redescopri magnificul trecut istoric, cultural şi spiritual.

PALMARES
Evoluţia ansamblului nostru la diverse manifestări de profil :
– Festivalul „Holda de Aur” – Tudora (Botoşani)
– Festivalul „Din bătrâni, din oameni buni” – Corni (Botoşani)
– Festivalul „Zilele Ozanei ” – Pipirig (Neamţ)
– Festivalul „Ziua Ceahlăului” – Durău (Neamţ)
– Festivalul „Sâmbra oilor” – Rona de Sus (Maramureş)
– Festivalul „Moştenite din bătrâni” – Direcţia pentru Cultură Botoşani,
– Festivalul „Crapului” – Suliţa (Botoşani)
– Festivalul „Obiceiurilor de Iarnă” – Direcţia pentru Cultură Botoşani şi Prefectura Botoşani.
– Festivalul „Vatra satului” – Stăuceni (Botoşani)

Spectacole tematice susţinute la :
– Comuna Stăuceni – Chişinău – Republica Moldova,
– Tabăra Naţională pentru copii Năvodari – Constanţa
– Patriarhia Română Bucureşti
– Localitatea Bârsana – Maramureş,
– Memorialul Ipoteşti – Botoşani,
– Palatul Copiilor Botoşani,
– Biblioteca Judeţeană Mihai Eminescu Botoşani,
– Şcoala Cristeşti – Botoşani,
– Mediateca – Botoşani
– Localitatea Cristineşti – Botoşani,
– Teatrul Mihai Eminescu – Botoşani,
– Tabăra Naţională Agafton – Botoşani.
Cu aceste deosebite prilejuri artistice ne-am revendicat peste 25 de premii şi distincţii iar talentatele noastre soliste şi-au confirmat talentul la concursurile naţionale, regionale şi judeţene:
Chiraş Claudia:
– Locul -III- la Concursul Naţional „Dor de cânt românesc” de la Cumpăna (Constanţa) organizat de Televiziunea Română.
– Locul -I- la Concursul Regional de Interpretare „Dorule, floare de rouă” Bucecea (Botoşani)
– Locul -III- la Concursul Naţional „Mândre-s cântecele noastre” organizat de postul T.V. Romantica (Bucureşti).
– Locul -I- la Concursul Naţional „Doină, doină cântec dulce” de la Gura Humorului (Suceava).
Harabagiu Tatiana:
– Locul -III- la Concursul Regional de Interpretare „Dorule, floare de rouă” Bucecea (Botoşani).
– Locul -II- la Concursul Naţional „Doină, doină cântec dulce” de la Gura Humorului (Suceava).
– Locul -II- la Concursul Judeţean de Interpretare „Talente în devenire” organizat de Casa Sindicatelor Botoşani.
Croitoriu Roxana:
– Locul -III- la Concursul de interpretare organizat de Palatul Copiilor Botoşani.
Negruţ Diana şi Burlea Oana:
– Participante la Concursul Regional de Interpretare „Dorule, floare de rouă” Bucecea (Botoşani).
În acest context, solistele ansamblului „Muguri de fluier” din Stăuceni au devenit colaboratoare ale marilor ansambluri din Botoşani: „Rapsozii Botoşanilor”, „Datina”, „Balada” şi Taraful „Fluieraşul” al Palatului Copiilor Botoşani, urmând în paralel şi cursurile Şcolilor Populare de Artă din Botoşani şi Suceava. Începând cu anul 2003, ansamblul Muguri de fluier reprezintă constant comuna Stăuceni şi România la Festivalul de Folclor „Vatra satului” .
Mulţumim pe această cale iniţiatorilor şi mentorilor ansamblului, celor care au depus trudă şi afecţiune în desăvârşirea actului artistic :
– Coordonarea muzicală, este condusă cu probitate profesională de talentatul Profesor-Preot Zăiceanu Constantin.
– Coregrafia, misiune delicată şi extrem de solicitantă şi-a asumat-o la începuturi Prof. Bălăucă Elena.
– Scenografia, scenariul, procesarea sunetului şi tehnica sunt asigurate de Prof. Dumitriu Ioan.

PERSPECTIVE
Căutându-ne continuu locul firesc în ierarhia valorilor tradiţionale, facem mereu eforturi de a ne păstra vigoarea artistică în faţa monumentalei creaţii populare şi dacă vom fi sprijiniţi financiar, moral sau logistic de actuala conducerea primăriei Stăuceni şi de eventuali sponsori, cu siguranţă vom face cinste satului nostru, strămoşilor şi folclorului – deopotrivă.
Aşa să ne ajute Dumnezeu !

FIŞA ANSAMBLULUI „Muguri de fluier” AL COMUNEI STĂUCENI – BOTOŞANI
SOLIŞTI 1 SOLIŞTI 2
– Chiraş Claudia – Croitoriu Roxana
– Ivaşcu Diana – Feciuc Mirabela
– Harabagiu Tatiana – Taraş Andrei
– Negruţ Diana – Burlea Oana

DANSATORI 1 DANSATORI 2
– Chiraş Claudia – Negruţ Diana
– Cucu Ionuţ – Sticlaru Cătălin
– Ivaşcu Diana – Aniculăesei Alexandra
– Muraru Mihai – Şoiman Alexandru
– Vieriu Mihaela – Spiridon Adelina
– Dumitraş Cosmin – Unguranu Vlad
– Murăriţei Camelia – Arapaşu Iuliana
– Arapaşu Ionuţ – Taraş Andrei
– Dumitriu Oana – Croitoriu Roxana
– Murgu Alexandru – Murariu Alexandru
– Tătărăşanu Andreea – Feciuc Mirabela
– Chirilă Alexandra – Federovici Vlad
– Dumitriu Bogdan DATINI ŞI OBICEIURI
– Harabagiu Tatiana – Taraş Andrei
– Moşneagu Bogdan – Murariu Alexandru
COREGRAFIA – Şoiman Alexandru
Prof. Bălăucă Elena – Ungureanu Vlad
SPRIJIN ETNO – Bercu Aurel
– Bercu Aurel – Spiridon Adelina
– Cuparincu Florea – Croitoriu Roxana
SUNET ŞI LUMINI – Sticlaru Cătălin
– Dumitriu Bogdan – Cuparincu Florea
COORDONATOR Prof. Dumitriu Ioan

Datorită implicării afective şi financiare a primăriei şi Consiliului local Stăuceni care a urmat o strategie bine studiată în vederea asigurării tehnicii şi logisticii necesare derulării în bune condiţii a manifestărilor artistice din comună, datorită autodotărilor dar şi în urma finalizării unor proiecte transfrontaliere, căminul cultural şi ansamblul Muguri de fluier din Stăuceni beneficiază astăzi de tot ce a visat la începuturi, în perioada de relansare a mişcării culturale locale :
– mixer şi staţie de amplificare
– microfoane şi lavaliere
– incinte acustice de fond şi monitoare
– lumini spotate şi modulate
– generator electric
– costume populare
– costume pentru obiceiurile de iarnă
– elemente de butaforie şi module pentru scenografie
– scenă modulară de 80 m.p.
– aparatură foto şi video
– videoproiector cu sunet soundround
– aparatură multi-media
– bancă de date pe suport electronic
– microbus (în aşteptare)

SPRIJIN LOGISTIC
– Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Botoşani.
– Primar Epuraş Cozmin Iulian
– Viceprimar Chihaia Mihai
– Preot Prof. Zăiceanu Constantin
– Dir. Prof. Dumitriu Mariana
– Bibliotecar Atănăsoaei Gabriel
În fiecăre an pe 19 decembrie aniversăm existenţa noastră artistică şi transmitem pe această cale, tuturor celor care ne-au sprijinit, încurajat sau sponsorizat, tuturor celor care au încredere în noi, apreciază şi susţin promovarea valorilor autentice, tuturor membrilor ansamblului şi instructorilor,
un sincer LA MULŢI ANI !
Toate înregistrările audio, procesarea sunetului şi a imaginii sunt efectuate în cadrul Căminului Cultural Stăuceni.
Primăria Stăuceni – tel. 0231 545.794
Şcoala Stăuceni – tel. 0231 545.751
Prof. Dumitriu Ioan – tel. 0727 843. 679

Vatra Satului
SCURT ISTORIC AL FESTIVALULUI „Vatra satului”
(în fiecare an pe 15 auguat de ziua Sfintei Marii)
Festivalul folcloric „Vatra satului” a debutat în anul 2003 sub denumirea de Festivalul Internaţional de folclor şi artă tradiţională „Vatra”, fiind iniţiat împreună cu Societatea Culturală „Orpheus” afiliată la Organizaţia Internaţională de Folclor I.O.V. şi cu Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Botoşani.
Pe scena festivalului, în cadrul ediţiilor anterioare au evoluat pe lângă formaţii autohtone ansamblul „Alicata”- Sicilia (Italia), ansamblurile „Fluieraşul”- Cernăuţi şi „Trivliceanca”- Hotin (Ucraina) precum şi ansambluri artistice din Cehia, Republica Moldova, Portugalia şi Senegal. Dintre interpreţii consacraţi de muzică populară care au participat la manifestările noastre putem enumera pe: Sofia Vicoveanca, Irina Loghin, Anton Achiţei, Ionuţ Dolănescu, Daniela Condurache, Brânduşa Covalciuc, Alexandru Dumbravă, Viorica Galan, Ştefania Puiu, Valeria Arnăutu, Dan Doboş, Cornelia Ciobanu, Petrică Mâţu Stoian, Nicolae Glib, Constantin Bahrin, Mioara Velicu.