Târgul Meşterilor Populari 25-27 aprilie 2014 -Botoşani
În perioada 25-27 aprilie 2014, a avut loc Târgul Meşterilor Populari, organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, sub egida Consiliului Judeţean Botoşani,cu spijinul Primariei Botosani, şi în parteneriat cu Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova. Ca întotdeauna, această manifestare s-a inclus în ampla sărbătoare dedicată „Zilelor Oraşului Botoşani” şi a prevalat şirul celorlalte activităţi care s-au derulat în perioada care a urmat.
La deschiderea oficilă a Târgului Mesterilor Populari, Editia a-VIII-a, au participat: dl. Cristian Vasile Achiţei, vicepreşedintele Consiliului Judetean.; d -na Cătălina Lupaşcu, viceprimar al Municipiului Botosani; dl. Cosmin Andrei, viceprimar al Municipiului Botosani si directori ai institutiilor de cultură: dl.Danut Hutu, dl.Traian Apetrei, dl.Dan Dobosi si dl. Miluta Jijie. Au fost invitati să participe mesteri populari din judetele Iasi, Neamt, Teleorman, Mureş, Bistrita-Năsăud, Suceava, Prahova, Arges, Galaţi, Maramureş si Botoşani.
Aurel Melniciuc, directorul Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Botosani, a declarat ,, Este o manifestare deja specifică a Centrului nostru, o acţiune pe care o facem în cadrul ,,Zilelor Oraşului”, organizată sub egida Consiliului Judetean Botosani, şi le mulţumim celor care ne au sustinut.
Avem alături reprezentanţi ai Primăriei şi ai Consiliului Judeţean, pe care o să-i invit să ne spună câteva cuvinte”
Cristian Achiţei, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani:
,, Bun venit la Botoşani ! Transmit de asemenea un salut călduros din partea domnului Florin Ţurcanu, preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, care astăzi nu a putut fi alături de noi. Vreau să vă felicit pentru ceea ce faceţi în viaţa de zi cu zi promovarea tradiţiilor şi meşteşugurilor populare. Vă asigur disponibilitatea noastră de a fi alături de dumneavoastra şi de a vă sprijini în tot ceea ce faceţi. Vă doresc succes şi multă sănătat!”
Cătălina Lupaşcu, viceprimar, Primăria Botoşani: ,, Bun venit la Botoşani!
Zilele Oraşului nu ar fi fost pline de partea cultural dacă dumneavoastra nu aţi fi fost acum aici. Fiindcă dumneavoastra prin costumele populare şi prin rodul muncii dumneavoastra puneţi în valoare ceea ce Botoşaniul şi România au cel mai de preţ. Încă o dată vă urez: Bun venit şi,de asemenea, ceea ce lucraţi dumneavoastra să fie cumparat zilele acestea de botoşănen!”.
Cosmin Andrei, viceprimar Primăria Botoşani: ,, Ceea ce lucraţi dumneavostră faceţi cu foarte mari sacrificii, sigur, aceasta este pentru continuarea tradiţiilor ce reprezintă păstrarea identităţii noastre naţionale .
Vă mulţumesc că aţi venit astăzi aici si că aţi dat curs invitaţiei noastre şi vă dorim şedere plăcută la Botoşani!”.
Margareta Mihalache , referent etnograf: ,, “Mesterii populari invitati de către Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani sunt membri ai asociatiilor amintite mai sus. De asemenea, s-au incheiat aceste parteneriate tocmai pentru a impiedica pe cât posibil pătrunderea comerciantilor care nu reusesc să onoreze statutul real de mester popular autentic si care nu fac altceva decât să comercializeze produse realizate in serie,descalificând notiunea de obiect ce apartine vreunui meştesug tradiţional sau artei populare românesti. Asadar, selectia invitatiilor a fost desfasurată de institutie in conjunctura organizării târgului, dar, cu siguranta, presedintii asociatiilor au aplicat criteriile general-valabile in momentul in care mesterii au devenit membri ai acestora”,
,, Vă mulţumesc că ne-aţi onorat cu prezenţa. Fără dumneavostră cu siguranţă noi nu am putea asigura continuitatea acestor manifestări.
Traian Herseni făcea afirmaţia in studiile sale: ,, Dacă peisajul etnologic ar dispărea, parte fundamentală a peisajului cultural, inclusiv cultura română nu şi-ar mai avea întâietatea în rândul culturilor ce aparţin celorlalte popoare”.
Aşadar, trebuie să ţinem cont de faptul că ocupaţiile , meşteşugurile şi arta populară sunt în relaţii indestructibile. Arta populară nu s-ar fi dezvoltat fără să aibă la bază ocupaţiile şi meşteşugurile ca atare. Prin practicarea acestor meşteşuguri româneşti, nu poate spiritualitatea noastră să piardă niciodată tradiţiile autentice .
Rozeta trimite la cultul solar al geto dacilor, iar motivele binecunoscute ale ceramicii de Cucuteni: meandrul, spirala exprimă dragostea românului de a umple golurile , de a înlătură haosul şi de a se tine departe de acesta.
Aşadar, păstrând tradiţiile româneşti vom reuşi să pastrăm spiritualitatea noastră.
