Proiect pentru o şosea nouă de la Dedeman la Lebăda

Aleşii locali botoşăneni au aprobat în cea mai recentă şedinţă ordinară nota conceptuală şi tema de proiectare pentru obiectivul de investiţie „Şosea de centură a municipiului Botoşani prin comuna Curteşti”, ce urmăreşte îmbunătăţirea competitivităţii economice a zonei prin dezvoltarea infrastructurii de transport şi scoaterea traficului greu din municipiul Botoşani.

Acest proiect este inclus în Strategia de dezvoltare a Zonei Metropolitane, aprobată pe 25 martie 2016. Proiectul va fi finanţat de la bugetul de stat, în acest sens existând semnale pozitive de la Ministerul Transporturilor şi de la bugetele locale.

Valoarea estimată a investiţiei este de aproximativ 20 de milioane de euro, şoseaua de centură urmând a avea 4,5 kilometri.

Nota conceptuală este documentaţia întocmită de beneficiarul investiţiei, în scopul justificării necesităţii şi oportunităţii realizării unui obiectiv de investiţii, finanţat total sau parţial din fonduri publice. Prin nota conceptuală se evidenţiază datele preliminare necesare implementării obiectivului de investiţii propus şi se prezintă informaţii cu privire la estimarea suportabilităţii investiţiei publice. De asemenea, tema de proiectare vizează intenţiile investiţionale şi nevoile funcţionale ale beneficiarului, evidenţiate în nota conceptuală.

         Pentru şoseaua de centură, reprezentanţii Zonei Metropolitane au identificat trei posibile trasee, toate pornind din zona cartierului „Lebăda” (sensul giratoriu de la intersecţia DN 28B cu strada Castanilor) şi având ca punct de legătură cu DN 29 zona sensului giratoriu din vecinătatea Dedeman). Primele două trasee urmăresc limita dintre municipiul Botoşani şi comuna Curteşti. Cel de-al treilea traseu urmăreşte limita dintre Botoşani şi Curteşti pe primii doi kilometri, intrând apoi pe teritoriul comunei Curteşti. Această ultimă variantă este agreată deoarece, cu toate că presupune costuri mai mari, ca urmare a soluţiilor tehnice ce trebuie adoptate, avantajele sunt evidente, respectiv asigurarea unei viteze de deplasare mai mari, posibilitatea de acces în DJ 207N, vizibilitate mai bună şi siguranţă mai mare. Variantele reale de traseu vor fi studiate în etapa de elaborare a Studiului de fezabilitate.